Date geografice

VECHI DENUMIRI ALE LOCALITATII:

Cu ocazia primei atestari documentare satul apare consemnat Zakalhaza, denumire pe care o va pastra pana in anul 1520.

In 1718 figureaza ca localitatea Schakalaz.

In conscriptia intocmita la 1743 privitoare la sarcinile fiscale impuse de Administratia Habsburgica figureaza in districtul Temesvarer si Sakelhaz, cu locuitori de nationalitate valaha.

In anul 1779, odata cu infiintarea Comitatului Torontal si anexarea de catre Ungaria a Banatului, ambele sate, Sacalazul si Serdinul isi schimba numele. Primul in Nagy Torac (Toracul Mare), iar cel de al doilea in Kiss Torac (Toracul Mic).

Localitatile anexe sunt satele: BEREGSAU MARE SI BEREGSAU MIC

1.BEREGSAU MARE: Desi zona a fost locuita inca din paleolitic ( Cultura Parta ) tinutul Beregsaului pare sa nu fi fost prielnic, dupa toate probabilitatile fertilitatea solului fiind scazuta , iar terenul mlastinos si supus pericolului inundatiilor . Localitatea este atestata documentar din 1335, dar satul in actuala lui configuratie , este fara indoiala mult mai nou, pledeaza pentru acesta insusi planul dupa care a fost construit – rectitudinea ulitelor , largimea lor numerotarea intrata in uzul satenilor a “strazilor” ( de la I la VII).

Locuitorii pronunta numele satului lor Berecsau , iar ei isi spuneau odinioara berecsant ( berecsanta) – desigur sub influenta derivarii lexicale ( Beregsau Mare este locuit in  majoritate de sarbi) .

Indeletnicirile si ocupatiile satenilor sunt cele obisnuite satelor de pusta, predominanta fiind cultura pamantului, indeosebi productia cerealiera.

A existat CAP , “transformarea socialista” a agriculturii infaptuindu-se si aici in faza a doua ( anii 60) prin metode de trista faima.

In perioada interbelica – de maxima inflorire economico-sociala si culturala  a Beregsaului – localitatea era resedinta de comuna . comuna Beregsau  cuprindea Beregsau Mare si Beregsau Mic .Populatia actuala a satului este in majoritate de nationalitate romana si religie ortodoxa.